Expoziția de la Madrid

Centrul Cultural „Nicolas Salmeron” găzduiește instalația. Ea reunește scoarțe oltenești, stâlpi de lemn din case tradiționale și o ie gorjenească cu altiță de peste 20 de metri pătrați. Ia este cusută manual, la zece mâini, cu motive inspirate din imaginarul zonei în care s-a născut Brâncuși.

Obiectele nu apar ca exponate etnografice izolate. Instalația le reunește într-o construcție vizuală și senzorială contemporană. Lemnul, pânza, firul și semnul cusut compun o capsulă a lumii în care un copil intuia formă și sculptură în lucrurile din jur, înainte să cunoască sensul acestor cuvinte. Un fundal sonor inspirat din muzica locală veche, reinterpretată contemporan, leagă obiectele și imaginile.

„Gorjul. Constantin înainte de Brâncuși» nu este o expoziție a operelor lui Constantin Brâncuși și nici nu propune o legătură simplificatoare între obiectul tradițional și sculptura modernă. Proiectul aduce în prim-plan universul material, afectiv și simbolic al Gorjului, privit ca matrice culturală a formării sale: un spațiu în care materia, funcția, gestul și forma erau legate organic de viață”, spune curatorul Andrei Fășie.

„Nu ducem la Madrid operele lui Brâncuși, ci lumea care le-a precedat: materia, obiectele, gesturile și semnele printre care a crescut artistul. Gorjul nu este o cheie care explică opera sa, dar este locul în care s-a format sensibilitatea lui pentru materie, ritm și formă”, spune Daniela Apostol, președinta Asociației Docuart.

Muralul de la Arganda del Rey

Pictura murală are aproximativ 80 de metri pătrați și ocupă un perete exterior al Centro Integrado de La Poveda. Organizatorii o realizează în parteneriat cu Asociația Hispano-Română Nuestras Costumbres. Lucrarea transpune la scară monumentală un tablou al artistei Roxana Irimia, care pornește de la ia cu altiță din instalația de la Madrid.

Muralul rămâne permanent în spațiul urban al unei comunități românești mari din Spania. Ia cu altiță este element de identitate culturală al României și Republicii Moldova. UNESCO a înscris-o în 2022 pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial, în urma unei candidaturi comune a celor două țări.

„Pentru comunitatea românească din Spania, proiectul creează un context de reconectare cu identitatea de origine, dincolo de nostalgia convențională sau de reprezentările folclorice simplificate. Patrimoniul este prezentat ca o resursă vie, capabilă să genereze forme artistice și sensuri noi. Pentru publicul spaniol, proiectul deschide o cale de acces către cultura română prin intermediul unui artist universal și al lumii culturale din care acesta provine. Brâncuși devine nu doar un nume major al istoriei artei, ci și punctul de intrare într-un teritoriu, într-o comunitate și într-un patrimoniu european mai puțin cunoscut”, spune Valeriu Radulian, coordonator cooperare culturală România-Spania.